Norma EN388 se aplică tututor tipurilor de mănuși de protecţie în ceea ce privește agresiunile fizice și mecanice prin abraziune, tăiere prin tranşare, perforare și deșirare. După versiunea 2016 a standardului, au apărut performanțe opționale noi.

Rezistența la impact pe zona metacarpiana : în cazul în care este specificată această performanță, apare marcajul „P”.

Exemplu de marcare:

4233X P

Exemplu de marcare:

4543D sau 4X43D

Tăiere cu lamă, 2 metode de testare:

EN388 6.2.:Pentru riscuri de tăiere mici spre medii. O lamă circulară căreia i se aplică o forță constantă de 5N, se deplasează înainte și înapoi până când eșantionul este tăiat. Se măsoară numărul de cicluri efectuate și i se atribuie nivelul corespunzăt

EN ISO 13997: Pentru materialele care tocesc lama în timpul testului EN388 6.2 și/ sau deosebit de rezistente, pentru riscurile de tăiere ridicate. O lamă dreaptă efectuează o singură deplasare de 20 mm cu o forță de 2N, testul este reluat cu o forță diferită de câte ori este necesar, până când eșantionul este tăiat. Este atribuit un nivel corespunzător forței necesare pentru a tăia eșantionul. Această metodă reprezintă situațiile de utilizare care prezintă un risc ridicat de tăiere.

OBLIGATORII

Tipul 1: Forța de impact transmisă la capac nu trebuie să depășească 4 450 N atunci când un impact de 3,6 kg (8 lb) este aruncat la o viteză de 5,5 m/s (metri pe secundă).

Penetrație: Un penetrator de 1 kg nu trebuie să intre în contact cu capul fals la o viteză de 7,0 m/s.

Inflamabilitate: casca nu trebuie să ardă cu emisie de fl acără timp de mai mult de 5 secunde după ce fl acăra a fost retrasă.

Rezistență electrică: încercare de probă la 20.000 de volți pentru clasa E sau 10.000 de volți pentru clasa G. Clasa C nu oferă nicio protecție împotriva pericolelor electrice.

Tipul 2: În plus față de cerințele de tipul 1, protecția capului de tip 2 trebuie să îndeplinească, de asemenea, următoarele.

Atenuarea energiei: accelerația nu trebuie să depășească 150 g în cazul unei căderi pe calotă și în lateral, folosind un cap-manechin de 5 kg la 3,5 m/s.

Penetrarea laterală: în față, în spate și în lateral, un penetrant de 1 kg nu trebuie să intre în contact cu capul-manechin la o viteză de 5,0 m/s.

OPȚIONALE

ANSI/ISEA Z89.1 4 opțiuni: temperatură scăzută (LT), temperatură ridicată (HT), poziție de uzură inversă și vizibilitate ridicată.

OBLIGATORII

Impact*: Acest EPI asigură protecție împotriva impactului cauzat de lovirea de structuri sau obiecte. Nu asigură sub nici o formă protecție împotriva impactului cauzat de căderea unui obiect. Energia în momentul impactului cu cască la efectuarea testului atinge 12,25 J.

Penetrare*: vârful greutății utilizate pentru test (0,5 kg de la 0,5 m) nu trebuie să intre în contact cu craniul. * Testele de impact și de penetrare sunt efectuate la temperatură ambiantă, la +50°C și la -10°C. Sub nici o formă nu poate înlocui o cască de protecție pentru industrie (EN397).

OPȚIONALE

În caz de temperaturi extreme: testele de impact și de penetrare sunt efectuate la temperatură ambiantă, la -20°C sau -30°C. Protejează în caz de contact accidental de scurtă durată cu un conductor electric afl at sub tensiune, care poate ajunge la 440 VCA.

Inflamabilitate: cascheta nu trebuie să ardă cu emisie de fl acără mai mult de 5 secunde după îndepărtarea fl ăcării (marcaj F).

OBLIGATORII

Căști cu izolație electrică destinate utilizării în cadrul sau în apropierea instalațiilor afl ate sub tensiune, care nu depășesc 1000 VCA sau 1500 VCC (clasa electrică 0). Utilizate împreună cu alte echipamente de protecție cu izolație electrică, aceste căști protejează capul contra curenților periculoși. Aceste teste opționale de izolație electrică sunt mai restrictive decât cele ale normei EN397 și vin în completarea acestora. (marcaj din 2 triunghiuri, Clasa 0).

Standardul de referință nu se va aplica în sine, ci exclusiv împreună cu standardul care conține cerințele privind performanțele de protecție.

• Să respecte inocuitatea (pH, volum de crom VI, etc).

• Să respecte graficele de marime (a se vedea tabelul de mai jos).

• Să evalueze dexteritatea, respirabilitatea și confortul.

• Să respecte instrucțiunile de marcare, informare, identificare.

OBLIGATORII

Impact*: forța transmisă capului manechin nu trebuie să fi e mai mare de 5 kN în momentul căderii unui obiect de 5 kg de la 1m înălțime. Energia în momentul impactului cu casca, la efectuarea testului, atinge 49 J.

Penetrare*: vârful greutății utilizate pentru test (3 kg de la 1 m) nu trebuie să intre în contact cu craniul.

Inflamabilitate: casca nu trebuie să ardă cu emisie de fl acără mai mult de 5 secunde după îndepărtarea fl ăcării.

* Testele de impact și de penetrare sunt efectuate la temperatură ambiantă, la +50°C și la -10°C.

OPȚIONALE

În temperaturi extreme : testele de impact și de penetrare sunt efectuate la temperatură ambiantă, la +150°C, la -20°C sau -30°C. Protejează în caz de contact accidental de scurtă durată cu un conductor electric afl at sub tensiune, care poate ajunge la 440 VCA. Protecție împotriva compresiei laterale. Deformarea maximă a căștii trebuie să fi e ≤ decât 40 mm. Rezistență la proiecțiile de metale topite.

89/391 : Identifi carea si evaluarea riscurilor și luarea de măsuri de prevenire și de protecție, informarea și instruirea muncitorilor.

2004/37 : riscuri legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă: identifi carea pericolelor, «valori limite», protecție respiratorie.

89/656 : Selecția și utilizarea echipamentului EPI adecvat și conform, informarea și instruirea utilizatorilor, verifi carea și înlocuirea EPI dacă este necesar.

Standardul EN16350 furnizează exigențe suplimentare pentru mănușile de protecție purtate întrun mediu care include sau este suscepibil de a include zone inflamabile sau explozive.

Alte proprietăți electrostatice pot fi definite prin EN1149-1 (rezistență determinată de-a lungul unui material) sau EN1149-3 (atenuarea încărcăturii), însă nu sunt suficiente pentru evaluarea mănușilor de protecție cu disipare electrostatică.